FRAGMENT DE ISTORIE: Conferinţa de la Moscova (9-19 octombrie 1944) - www.infoziare.ro 

FRAGMENT DE ISTORIE: Conferinţa de la Moscova (9-19 octombrie 1944)

FRAGMENT DE ISTORIE: Conferinţa de la Moscova (9-19 octombrie 1944)

Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi situaţia postbelică au reprezentat temele unor intense negocieri între puterile aliate în ultimii ani ai războiului. O parte din aceste discuţii au fost dedicate şi necesităţii organizării instituţionale a lumii postbelice, respectiv crearea unei organizaţii succesoare Ligii Naţiunilor care să aibă ca principal obiectiv securitatea şi pacea internaţională, precum şi proiectarea intereselor acestor puteri în diferite zone de pe glob. La 7 octombrie 1944, are loc la Dumberton Oaks, lângă Washington D.C., conferinţa între liderii aliaţi pentru instituirea unei organizaţii postbelice succesoare a Ligii Naţiunilor care să se ocupe de pacea şi securitatea lumii, în conformitate cu prevederile articolului 4, asumate în declaraţia de la Moscova din 1943, potrivit https://www.un.org. În data de 9 octombrie 1944, a început, la Moscova, conferinţa denumită generic cu nume de cod Tolstoi. La această întâlnire, desfăşurată până la 19 octombrie 1944, au luat parte premierul britanic Winston Churchill şi liderul sovietic Iosif Stali, împreună cu miniştrii lor de externe, Anthony Eden, respectiv Viaceslav Molotov, conform http://www.bbc.co.uk. Obiectivele organizării acestei întrunirii au fost intrarea armatei sovietice în război împotriva Japoniei pentru grăbirea încheierii războiului, chestiune care se afla în discuţie deja de circa 11 luni, viitorul Poloniei, termenii armistiţiului privind Bulgaria, o politică comună pentru Iugoslavia, întoarcerea în Uniunea Sovietică a cetăţenilor sovietici eliberaţi de sub ocupaţia Germaniei naziste, potrivit https://winstonchurchill.org. Cei doi lideri au convenit asupra situaţiei Poloniei, respectiv partea estică să revină Uniunii Sovietice, iar în vestul său Polonia să primească o parte din teritoriul Germaniei. Guvernul polonez aflat în exil nu a fost de acord cu această propunere. Premierul britanic a încercat să îl convingă pe Stalin să primească la discuţii ulterioare o delegaţie a guvernului polonez, însă liderul sovietic a refuzat acest lucru. În cele din urmă a avut loc o întâlnire a celor trei părţi la Londra. Polonia fusese subiectul protocolului adiţional secret al Pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Protocolul stabilea, printre altele, interesul Uniunii Sovietice de a-şi exercita influenţa în statele baltice, Finlanda, iar Polonia era împărţită în două zone de influenţă aflate sub controlul Uniunii Sovietice şi Germaniei naziste. Britanicii au intrat în război în 1939 pentru a-şi respecta obligaţiile asumate prin acordurile bilaterale de sprijin, din perioada interbelică, pentru Polonia în cazul unei agresiuni. Balcanii au reprezentat, de asemenea, un punct important al negocierilor dintre cei doi lideri. Fiecare dintre cele două puteri era interesată să exercite influenţa în Balcani, mai ales în ce priveşte accesul la cele două mări, Mediterana şi Marea Neagră. Premierul britanic a întins o bucată de hârtie în care propunea liderului sovietic în procente influenţa ce urma să fie exercitată de fiecare dintre cele două puteri pentru fiecare stat în parte din Balcani. Propunerile avansate au fost aprobate de liderul sovietic printr-un semn distinctiv pe respectivul bilet. Interesele celor două puteri privind ţările respective erau puse în discuţie astfel pe o bucată de hârtie. În România, URSS urma să exercite o influenţă de 90% iar Marea Britanie 10%. La Mediterana, în Grecia, procentele erau aceleaşi însă inversate între cele două puteri, în Iugoslavia şi în Ungaria britanicii şi sovieticii aveau în mod egal acelaşi număr de procente, iar în Bulgaria, URSS hotăra în proporţie de 75% şi Marea Britanie de 25%, conform http://www.bbc.co.uk, https://www.washingtonpost.com şi https://www.upi.com. Pierderea comunicaţiilor din Marea Mediterană de către britanici în cursul războiului l-a determinat pe Winston Churchill să expună lui Stalin doleanţa sa de a avea primul cuvânt în ce priveşte Grecia, oferind în schimb posibilitatea ca Uniunea Sovietică să aibă întâietate în ce priveşte luarea deciziilor în România. Marea Britanie urmărea să nu abandoneze nici după război politica sa de putere maritimă. Uniunea Sovietică a avut ca obiectiv exercitarea unui influenţe sporite în arealul imediat frontierelor sale, dorind o zonă tampon care să ofere un grad sporit de securitate terestră. Conform minutei întâlnirii, Marea Britanie şi-a exprimat interesul sporit pentru Grecia, dorind să aibă acces la Marea Mediterană, dar totodată îşi proiecta un interes scăzut pentru Bulgaria şi România, unde lăsa posibilitatea Uniunii Sovietice de exercitare a unei influenţe sporite. A fost discutată, de asemenea, chestiunea Turciei, Stalin exprimând faptul că guvernul turc poate închide oricând strâmtorile dacă identifică o ameninţare la adresa statului turc, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Montreaux, care era în vigoare chiar dacă Liga Naţiunilor nu mai funcţiona. Similar interesului exprimat de Churchill pentru Mediterana, Stalin a făcut referire la Mare Neagră şi a cerut explicaţii pentru prezenţa celor 26 de divizii din Tracia. Rusia a exprimat încă din epoca modernă un interes special pentru accesul la strâmtori, războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea fiind purtate şi în acest sens, potrivit minutei întâlnirii publicate de lse.ac.uk şi https://digitalarchive.wilsoncenter.org. Problema germană a fost abordată de cei doi lideri, Stalin menţionând asupra necesităţii unei prezenţe militare pe termen lung pe teritoriul statului german, această chestiune a fost abordată pe larg în timpul conferinţei de la Yalta, desfăşurată la 4-11 februarie 1945, conform https://winstonchurchill.org. Miniştrii de externe britanic şi sovietic, Eden şi Molotov, au purtat negocieri în zilele următoare pe marginea procentelor discutate de cei doi lideri. Exercitarea influenţei de către cele două puteri s-a făcut diferit în statele respective după încheierea războiului. Discuţiile de la Moscova privind Balcanii şi estul Europei au reprezentat un moment delicat pentru relaţiile internaţionale, confirmând intenţiile celor două puteri de coagulare a unor sfere de influenţă în perioada postbelică. Similar, celelalte conferinţe aliate purtate pentru încheierea conflictului şi pentru organizarea lumii de după război anunţau o situaţie postbelică în care puterile îşi vor exercita influenţa şi vor concura pentru supremaţie, punând astfel în scenă încă din timpul războiului germenii unei competiţii fără precedent. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)   Sursa foto: www.loc.gov [citeste]

Actualizata la: 10 oct 2019
Ziarul: AGERPRES
Link stire: https://www.agerpres.ro/stiri/2019/10/09/fragment-de-istorie-conferinta-de-la-moscova-9-19-octombrie-1944--382395

citeste deschide in pagina noua


Stiri asemanatoare:

FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea Parisului de sub ocupaţia nazistă, în august 1944 (Al Doilea Război Mondial) - 54% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/08/25/fragment-de-istorie-eliberarea-parisului-de-sub-ocupatia-nazista-in-august-1944-al-doilea-razboi-mondial--320215
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Conferinţă a Păcii de la Haga (6 mai -17 iulie 1899) - 48% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/05/06/fragment-de-istorie-prima-conferinta-a-pacii-de-la-haga-6-mai-17-iulie-1899--301995
FRAGMENT DE ISTORIE: Conferinţa monetară şi financiară a Naţiunilor Unite de la Bretton Woods - 48% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/07/01/fragment-de-istorie-conferinta-monetara-si-financiara-a-natiunilor-unite-de-la-bretton-woods--334574
FRAGMENT DE ISTORIE: Semnarea, la Moscova, a Convenţiei de armistiţiu dintre România şi Naţiunile Unite - 47% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/09/12/fragment-de-istorie-semnarea-la-moscova-a-conventiei-de-armistitiu-dintre-romania-si-natiunile-unite--368588
FRAGMENT DE ISTORIE: Tratatul de la Adrianopol din 2 septembrie 1829 - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/09/02/fragment-de-istorie-tratatul-de-la-adrianopol-din-2-septembrie-1829--363122
FRAGMENT DE ISTORIE: 45 de ani de la inaugurarea Aeroportului 'Charles de Gaulle' - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/03/08/fragment-de-istorie-45-de-ani-de-la-inaugurarea-aeroportului-charles-de-gaulle--271122
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris' - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/05/10/fragment-de-istorie-statutul-dezvoltator-al-conventiei-de-la-paris--305067
FRAGMENT DE ISTORIE: Vatican a devenit stat suveran - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/06/07/fragment-de-istorie-vatican-a-devenit-stat-suveran--322454
FRAGMENT DE ISTORIE: Debarcarea în Normandia (Operaţiunea 'Overlord') - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/06/06/fragment-de-istorie-debarcarea-in-normandia-operatiunea-overlord--321741
FRAGMENT DE ISTORIE: 25 de ani de la inaugurarea comandamentului Eurocorps, la Strasbourg - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2018/11/05/fragment-de-istorie-25-de-ani-de-la-inaugurarea-comandamentului-eurocorps-la-strasbourg--205116
FRAGMENT DE ISTORIE: 50 de ani de când studentul Jan Palach şi-a dat foc în Praga - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/01/16/fragment-de-istorie-50-de-ani-de-cand-studentul-jan-palach-si-a-dat-foc-in-praga--241845
FRAGMENT DE ISTORIE: 130 de ani de la adoptarea Constituţiei Meiji în Japonia - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/02/11/fragment-de-istorie-130-de-ani-de-la-adoptarea-constitutiei-meiji-in-japonia--255782
FRAGMENT DE ISTORIE: 40 de ani de la semnarea tratatului dintre Egipt şi Israel - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/03/26/fragment-de-istorie-40-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-dintre-egipt-si-israel--281071
FRAGMENT DE ISTORIE: Douăzeci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam - 34% - AGERPRES
https://www.agerpres.ro/stiri/2019/05/01/fragment-de-istorie-douazeci-ani-de-la-intrarea-in-vigoare-a-tratatului-de-la-amsterdam--296287